Dacă printr-un exercițiu de imaginație Phnom Pehn-ul și Bangkok-ul ar face un copil sunt șanse să iasă ceva destul de apropiat de Yangon. Ar semăna la înfățișare cu primul, iar la atitudine cu al doilea și s-ar distinge totuși prin câteva ciudățenii căpătate la maturitate.

 

Bun venit în Birmania!

 

Recunoaștem din start că numele oficial al țării este Myanmar și, deși a jucat în câteva filme sub numele de scenă englezesc Burma, la noi în țară pisicile au consacrat-o probabil pentru totdeauna ca Birmania. Se află în vestul Thailandei, la marginea golfului Bengal cu vedere directă către India.

 

50 de milioane de oameni trăiesc aici din care vreo 6 milioane în cel mai mare oraș al țării, Yangon (nume de scenă Rangoon, dar fără prea mare priză la public). Aici aterizează de obicei turistul mai puțin aventurier și asta am făcut și noi după vreo 2 zile de zboruri și escale.

 

Prima impresie

Aș vrea să zic că ne-au impresionat culorile sau zâmbetele localnicilor, însă ce ne-a sărit în ochi întâi de toate a fost traficul. Nu e la fel de haotic ca în Vietnam sau Indonezia, de exemplu, dar cineva pus pe șfotii a amestecat regulile de circulație atât de tare încât e greu să înțelegi ceva.

 

 

În primul rând a interzis motocicletele de orice fel – complet atipic pentru Asia de Sud-Est, apoi a tăiat orice fel de drepturi pietonilor. Poți fi călcat liniștit pe verde dacă nu dai prioritate mașinilor, iar obiceiurile vietnameze de traversare în stilul “capul înainte că ma ocolesc ei” sunt pieire curată, nici măcar nu e de încercat. S-a obținut un oraș congestionat de mașini unde se conduce la nivel de centimetru și cu 70 de km la oră.

 

Dar cea mai spectaculoasă mișcare a artistului în trafic a fost mutarea sensului de circulație pe dreapta. Ceea ce e de-a dreptul ciudat într-o țară în care toate mașinile au volan pe partea dreaptă. S-a pus în practică și a rămas așa până în ziua de azi, depășirile fiind o loterie rezervată doar celor mai curajoși. Și toți șoferii din Yangon se cred curajoși.

 

Pagode

 

E posibil însă ca artistul să fi știut ceva.

Mersul la pas te face să vezi altfel orașul și, deși nu sunt foarte multe de admirat, cele care sunt dezvăluie o altă față decât cea văzută din trafic. Turistul va rata cu greu cel mai important obiectiv al orașului – Shwedagon Pagoda – o stupă imensă aurită, cocoțată pe un deal, care se vede aproape de oriunde.
Nu este singura – și altele vor sări în ochi plimbareților – dar este de departe cea mai impresionantă și, dacă ar fi să numim un singur obiectiv de neratat, ăsta ar fi.

 

 

Nu pentru că e aurită sau pentru că e mare, ci pentru că forfota din jurul ei dă o idee foarte bună despre ce înseamnă budismul în viață de zi cu zi pentru birmanezi.

Pe platoul din jur se perindă cupluri de tineri îndrăgostiți, prea puțin pătrunși de un fior religios, care folosesc locul ca un fel de parc pentru relaxare. În jurul lor, practicanții mai puțin zeloși își sfințesc pe fugă amuletele sau stropesc cu apă statuile marcate cu zilele săptămânii pentru că, se știe, dacă uzi buddha-ul corespunzător zilei tale de naștere, bunăstarea va coborî asupra ta garantat.

Este oarecum naiv, dar parcă totuși ceva mai pur decât aruncatul cu bani și arsul de bețișoare parfumate, practici văzute în Thailanda și mai ales China.

 

 

Printre ei găsești turiști și gură-casă, străini sau localnici, cu aparatele foto la vedere și selfie-uri cât cuprinde dar, dacă cauți bine, și câțiva călugări pierduți în meditație și complet rupți de ceea ce se întâmplă în jur.

E loc pentru toată lumea și un spectacol la care ne-am uitat ore în șir, câteodată atât de prinși încât am uitat și să facem poze. Rămânem la părerea că cea mai pură și dezinteresată practică budistă se găsește în Sri Lanka, dar Birmania intră în top pe locul 2 cu naturalețe și bun simț.

 

 

Parcuri

Am văzut două, ambele pe 4 Ianuarie de Ziua Națională. Cel mai mic din centru (Bandoola Park), cu vederea la clădirea primăriei era plin de poliție, steaguri și oficialități (aveam să-l descoperim în ziua următoare mai relaxat) în timp ce parcul principal din oraș (Kandawgyi Park, un fel de Herăstrău mai mic) era înțesat de lume ieșita la iarbă verde.

 

 

Kandawgyi ne-a plăcut mult. Avea scene improvizate ad-hoc unde oricine se putea înscrie la un karaoke dansant – cereai o dedicație și apoi trebuia să o dansezi – iar umbra și răcoarea lacului oferă o scăpare facilă de aglomerația și căldură din centru.
Pe malul lacului se găsesc șopârle simpatice, iar în centru te poți ridica cu un balon ancorat, pentru o panoramă asupra întregului oraș.
Chiar dacă panorama nu e așa spectaculoasă, Kandawgyi Park e al doilea loc favorit al nostru după Pagoda Shwedagon.

 

 

 

Străduțele din Yangon

A treia atracție – dacă tot ne-am apucat de făcut topuri – e greu de localizat în punct fix pe hartă. Sunt străduțele și aleile în care orașul pulsează. Aici se mănâncă, aici se joacă fotbal, aici se trăiesc povești de dragoste și în acleasi timp se cumpără și se negociază orice îți poate trece prin cap.

 

 

Printre clădirile coloniale lăsate pradă ploilor și trecerii timpului sau bloculețe în paragină ințesate de antene parabolice și cabluri de curent, Yangon-ul prezintă turistului începător un amalgam de experiențe greu de digerat.

 

De o parte stau mirosurile grele ale unui sistem de canalizare subdimensionat și expus prea la suprafață, praful ridicat de mașini și omniprezentele pete roșii, resturi ale unui amestec de tutun cu o alună specială care se mestecă și se scuipă.

 

Pe de altă parte restaurante delicioase cu specific local (nu ratați resturantele cu bucătărie Shan și salata lor de roșii verzi), patiserii franțuzești și standuri cu fructe, dar mai ales localnici zâmbitori, care nu trag de tine să vândă nimic, dar care vorbesc o engleză rezonabilă și de-abia așteaptă să intre în vorbă.

 

 

Cum se împacă cele două e greu de explicat, poate și o chestie subiectivă ce ține de gust și toleranță, dar încercați măcar o zi la pas prin centru și spuneți-ne cum vi s-a părut!

 

Yangon pe scurt

Pe scurt Yangon-ul nu e un oraș care să te lase cu gura căscată, și probabil nici unul în care să faci cunoștință pentru prima dată cu Asia de Sud-Est. Dar nici un loc de evitat din seria “maxim o zi, mai mult nu ai ce face” cum am citit noi pe internet înainte de a ajunge aici.
Urmele absurdităților politice de care a avut parte Birmania se văd în mod direct, dar până la urmă călătoriile nu sunt despre politică sau despre clădiri, ci despre oameni.
Iar la capitolul ăsta, o privire atentă, nu va rămâne dezamăgită.

 

 

🛈 Pentru cei care nu pot lipsi cu săptămânile sau lunile de la serviciu și doresc să vadă ce are mai frumos Myanmar-ul, într-un cadru organizat și alături de oameni cu aceleași pasiuni, colegii de la TUI TravelCenter au pregătit un circuit tare tentant.

 

Circuit Asia, Myanmar: Bagan – Mandalay – Heho – Ngapali – Yangon

1999/persoană, pachet 10 nopți, perioada: 17.04 – 28.04.2018
✓ Vizite la Bagan, Mandalay, Heho, Ngapali, Yangon
✓ Asistența turistică locală în limba engleză
✓ Însoțitor din partea agenției
✓ Cazare la hoteluri de 3*, 4* cu mic dejun
✓ Transferuri aeroport – hotel – aeroport
✓ Bilete de avion și taxe de aeroport incluse

Intreg programul poate fi consultat aici: https://www.tui-travelcenter.ro/circuit-myanmar/

 

Informații și sfaturi utile

Bani

  • Moneda folosită în Myanmar se numeste Kyat (MMK). Aici se pronunță “ciat”. 1 EUR = 1,650 kyats (MMK).
    1 USD = 1,349 kyats (MMK), curs valabil la data publicării articolului acesta.
    Noi ne-am luat ca reper 7 USD = aprox. 10,000 MMK.
  • La fiecare extragere de la bancomat, pentru cardurile străine se percepe un comision între 5,000 și 6,500 MMK (5 USD, să zicem), așa că merită să scoți mai mulți bani o dată.
  • De asemenea, la fiecare tranzacție cu cardul la POS, se percepe un comision de 2-3%.

Viza de Myanmar

Transport

  • În Myanmar am ajuns cu un zbor Qatar până în Bangkok și apoi cu Air Asia Thai.
    Nu trebuie să vă chinuiți așa, există și zboruri directe, tot prin Doha. Aprox. 13 ore durează călătoria în acest caz.
  • Diferența de fus orar este de 4,5 ore.
  • În Yangon, cînd nu am mers pe jos, am folosit aplicația Grab, care funcționează ca Uber. Cursa se achită cash, iar chitanța vine pe mail.
    Aplicația e dependentă de net, dar măcar poți simula un traseu și afla un cost cinstit, pentru cazurile în care trebuie să te tocmești cu taximetriștii pe stradă. Cel mai probabil vei sfârși plătind mai mult, dar măcar știi cam cu cât.

Unde am stat

Mâncare

 

Las aici o listă mai completă de restaurante.

Exemple de preturi

  • 8 – 10,000 MMK taxi de la aeroport până la hotel (5-6 EUR).
  • 2,500 MMK taxi de la hotel până în centru (1,55 EUR)
  • 10,000 MMK/pers. intrarea la Swedagon Pagoda (6 EUR)
  • o masă pentru două persoane a variant între 10,000 MMK și 20,000 MMK (6- 12 EUR)
  • 22 USD/pers (18 EUR) a fost urcarea cu balonul în parc

În Yangon

  • Se intră desculț în orice pagodă, iar încălțămintea se lasă la intrare sau se ia în rucsac, dacă vrei să ieși pe altă parte.
  • E cald și este mult praf amestecat cu noxe. Chiar dacă poți cumpăra de mai peste tot, o sticlă de apă de 0,5l e bine de avut în rucsac.
  • Mare atenție la mașini, la traversarea străzilor. Ai un punct bonus că ești turist, dar chiar și așa, mașinile par a avea prioritate (și pe verde pentru pietoni), iar stopurile sunt puține și complicate.

 

Per ansamblu, Myanmar este o destinație (încă) accesibilă, cu excepția atracțiilor turistice consacrate, de genul zbor cu balonul, restaurantele pentru turiști etc.

 

 

Ianuarie, 2017

Comentarii

Citeste mai departe