Dintre toate dățile în care am ajuns în Emirate, acum a fost acel moment în care ne-am uitat în jur cu alți ochi. Mai puțin cu cei de turiști și mai mult cu ochi de posibili expați. Am vrut să înțelegem mai bine cum s-ar vedea viața dacă ne-am decide să ne mutăm aici la un moment dat.

De ce ar fi asta o opțiune? Pentru că ni se pare că Emiratele au devenit, în doar 50 de ani de existență, unul dintre centrele puternice ale lumii și că sunt deja cu un picior în viitor.
Așadar, goana după atracții turistice a căzut cumva pe planul doi și ne-am focusat atenția pe evenimente, day to day life și am vrut, de asemenea, să aruncăm o privire și la restul emiratelor care ne lipseau din “portofoliu”.

 

Dubai și Expo2020

 

În 2019 ne-am pus în minte să ajungem și noi la Expo2020. Un eveniment de o asemenea anvergură, cu o tradiție de 170 de ani, oferă cadrul perfect pentru prezentarea inovațiilor, aspirațiilor și gândurilor de viitor a celor 192 de țări participante.

Peste 10 milioane de intrări au fost înregistrate până în prezent la această expoziție. Asta spune ceva atât despre evenimentul în sine, cât și despre ambiția și reziliența cu care țara organizatoare, Emiratele Arabe Unite, a dus la capăt acest proiect uriaș, în ciuda amânării cauzate de pandemie.

 

Ne-am alocat trei zile întregi și pot spune că nu au fost nici pe departe de ajuns. Cred că am apucat să vedem aproximativ 15 pavilioane (și) în interior, asta în condițiile în care n-am stat o clipă.
Spațiul expozițional este imens, din centrul Dubaiului am ajuns în aproximativ jumătate de oră cu metroul care, apropos, funcționează ireproșabil, iar acolo este un imens parc cu atracții.

 

Accesul se face în baza certificatului covid sau a unui test PCR realizat recent, iar prețurile biletelor și abonamentelor sunt aici https://www.expo2020dubai.com/en/tickets-and-merchandise/tickets

 

 

Aș menționa un lucru legat de promoția flydubai care oferă, în baza biletului de avion, acces gratuit o zi la expoziție: validarea acelei intrari se face on-line, aici https://www.flydubai.com/en/plan/expo-2020/

Odată intrat la Expo2020, nu-ți mai trebuie decât timp și încălțăminte comodă pentru a vizita pavilioanele de interes.

Revenim cât de curând cu topul nostru!

 

Emiratele fără alergătură: Dubai

 

Sigur că, având cumva privilegiul să fi bifat deja atracțiile turistice clasice, ne dă mâna să o luam acum ușurel și să ne concentrăm pe întâlniri cu români stabiliți aici și cu oameni din diverse colțuri ale lumii, care și-au mutat viața și casa aici. În dățile anterioare am alergat ca nebunii, goniți de timpul mereu insuficient, să vedem cât mai multe și să ne lăsăm fascinați de minunile arhitecturale din Dubai și Abu Dhabi.

 

Acum, “ajutați” și de bășicile mele imense de la picioare, am luat-o ușurel. Ne-a și permis vremea, care a fost perfectă pentru a merge pe jos, ceea ce este un lucru rar în restul anului, când soarele și temperaturile lovesc aici. Acum, sub 30 de grade Celsius, umiditate scăzută de nici nu am simțit-o, ba chiar răcoare dimineața și seara, de geaca de blugi.

 

 

Ne-am zgâit la anunțurile de apartamente, am văzut că se accepta plata in Bitcoin pe scara largă, ne-am prefăcut a fi expato-localnici și am frecventat cam aceleași restaurante din jurul cazării, am mers mult cu metroul și ne-am uitat la diversitatea de oameni care cumva reușesc să trăiască și să muncească împreună.
Bine, acel cumva este, de fapt, o rețea de reguli, sisteme și automatizări bine gândite, astfel încât să le înțeleagă și investitorul care vine aici să-și extindă afacerea, și taximetristul din Pakistan și muncitorul necalificat dintr-un sat din Bangladesh.

 

Dubai este deja un ecosistem cu un pas în viitor. Am dat acest verdict când, după un prânz târziu, ne-am îndreptat spre una dintre cele mai noi atracții ale Dubaiului – uriașa roată Ain (https://www.aindubai.com/en/buy-tickets#observation-cabins). Cea mai mare din lume la ora actuală. Este situată pe Insula Bluewaters, înconjurată de centre comerciale, restaurante și o faleză largă cu vedere la faimoasa Jumeirah Beach Residences (JBR).
Cam 40 de minute durează o rotație, iar panoramele 360 sunt spectaculoase, mai ales la apus, aș zice eu.

 

 

Când am plecat de acolo, am nimerit la un spectacol cu drone ce zboară în sincron deasupra mării și compun diverse secvențe animate. Dar rafinate și pe o muzică antrenantă! Un spectacol chiar impresionant, ocazie cu care am înțeles mai bine cum au înlocuit dronele artificiile clasice din noaptea de Anul Nou.

Și nu în ultimul rând, am văzut o reclamă la un serviciu de livrare la domiciliu (inclusiv cu roboți complet autonomi la Expo2020) care mi s-a părut că înglobează foarte bine mândria justificată a realizărilor de până acum. Zicea acolo: Proud to deliver to the nation that delivers.

Și cam așa este: Emiratele în general au demonstrate că „livrează”, că de abia s-au încălzit și că au planuri ambițioase pentru viitor.

 

Unde am stat în Dubai

Foto: booking.com

Cazarea pe care am ales-o în Dubai a fost una decenta și  foarte bine amplasată pentru interesele noastre – Hampton By Hilton Dubai Al Barsha.
Să zicem un 8 din 10 pentru că nu ne lăsau la piscină decât însoțiți (e pe acoperiș) și, ca peste tot, nu se pot deshide geamurile nicicum.

Pentru prețuri și rezervări vă las link-ul acesta.

 

Retreat în deșert: Sarjah

 

Cum în Abu Dhabi fusesem relativ recent, l-am sărit de data această și ne-am făcut un traseu sub formă de buclă prin celelalte emirate. Am închiriat o mașină și am trecut rapid prin Sharjah, al treilea cel mai mare oraș din Emiratele Arabe Unite și capitala emiratului omonim. Este un centru cultural și industrial veritabil, însă noi aveam treabă în deșertul lui, mai exact la Mysk Al Badayer Retreat.

 

 

Unde am stat și nu am făcut nimic! Ba da, mint, am fost într-o după amiază la un sat părăsit, înghițit de deșert și am stat destul de mult de vorbă cu managerul retreatului, că eram curioși cum face să nu-i înghită și pe ei deșertul.

 

 

Locul este tare frumos, retras, dar totuși ușor accesibil de pe autostradă, cu un aspect de caravanserai pe Drumul Mătăsii.

Pentru prețuri și rezervări vă las link-ul acesta.

 

Pe coasta opusă, în Fujairah

 

Deșertul s-a transformat încet-încet în munți pe măsură ce ne-am apropiat de costa estică a Emiratelor, cu vedere la Golful Oman. Sunt munții Hajar, care își dau măsura talentului în Ras Al Khaimah și, mai ales, în Oman, unde i-am văzut în toată splendoarea lor.

 

Fujairah ne-a întâmpinat cu fortul său din secolul al XVI-lea, care este printre cele mai vechi și mai mari din țară. A jucat un rol semnificativ în combaterea valului colonialismului și astăzi este printre principalele atracții turistice din oraș. Adevărul este că noi nu am descoperit multe altele, în afară de o moschee alba, nouă, frumoasă tare, un baraj și un lac de acumulare, o salbă de forturi, câteva wadi-uri și plajele late.

Nici nu am stat destul, însă ce am remarcat este forța și amploarea cu care se construiește și se amenajează zeci de kilometri de faleză. În ritmul acesta, în câțiva ani (puțini), Fujairah va fi de nercunoscut și va atrage mulți turiști din afara emiratelor. Acum, 80% mi s-au părut a fi localnici.

 

 

O surpriză foarte plăcută ne-a oferit-o un mic port/oraș pe numele de Khor Fakkan, aparținând de fapt de Sarjah. A apărut aproape peste noapte, mic, cochet, cu restaurante selecte și o cascadă artificială, în mijlocul străzii, care oprește circulația de la numărul mare de oameni care vin să se minuneze. Ne-a prins ploaia și am dat fuga înapoi la mașină, însă doar noi am făcut asta, nimeni altcineva negrăbindu-se să se ascundă de stropii mari. Ploaia într-o țară așa de aridă este o bucurie!

 

Cazarea aleasă în Fujairah a fost Al Bahar Hotel & Resort. Nimic de reproșat, avea inclusiv Starbucks la parter.

Foto: booking.com

Pentru prețuri și rezervări vă las link-ul acesta.

 

Wadi Showka în Ras Al Khaimah

 

Pe drumul de întoarcere către coasta vestică și Golful Arabiei am observat că munții au început să înverzească, la fel și deșertul. Nu a mai plouat cu atâta spor în Emirate de 5 ani, ne-a spus un localnic!

Ca atare, prima oprire a fost Wadi Shawka.  Un wadi este un curs de apă sezonier, în acest caz în Munții Hajar, din Ras Al Khaimah. O vale adâncă și bolovănoasă care, când plouă, prinde viață. Poate fi și foarte periculoasă dacă, din munți, vine viitura. Aici este și un baraj care captează o bună parte din apă.
În plus, noi am fost însoțiți de Paige, de la Adventurati Outdoor. Jumătate de zi am mers de-a lungul potecilor de trekking, am căutat agame și viețuitoare și ne-a părut rău că nu avem costumele de baie la noi, pentru că piscinele naturale arătau de-a dreptul îmbietor. Toate acestea sunt accesibile până la un punct cu mașina 4 x 4 și după aceea, pe jos.

 

 

Pentru restul zilelor ne-am făcut baza în insula Al Marjan. Înseamna coral, este un proiect de o mare amploare, realizat cu nisip de pe fundul Mării Arabiei și este în plină dezvoltare. Unele dintre cele mai mari branduri hoteliere din lume au deschis (sau sunt pe cale să deschidă) resorturi de top. Iar spațiu să crească mai este din plin. În plus, este la doar 45 de minute de aeroportul din Dubai, ceea ce reprezintă un avantaj major.

 

Foto: RAKTDA

 

Cazare în Ras Al Khaimah
Noi am stat la cel mai recent hotel inaugurat în Ras Al Khaimah, Hampton By Hilton Marjan Island.
Plaja super lata și lungă, piscina de dimensiuni modeste, dar tip infinity asigură un cadru glam, mai ales seară, iar restaurantele cu diverse specificuri ne-au convins să rămânem aproape.

 

Foto: booking.com

Pentru prețuri și rezervări vă las link-ul acesta.

 

Prânzurile însă le-am luat în oraș, de-a lungul falezei care este în renovare, pentru că sunt multe restaurante cu mâncare din diverse coțuri ale lumii și noi ne-am oprit la cel thailandez, zile la rând. De asemenea, mangrovele din inima orașului sunt casă pentru numeroase specii de păsări, mai cooperante sau mai puțin cooperante când vine vorba de camera foto.

 

 

Nopțile le-am petrecut în deșert, după reptile. Ziua mergeam în recunoaștere, pentru că rareori mișca ceva, iar seara speram să avem ceva mai mult noroc.

Așa că am dat o fugă în Rezervației Naturale Al Wadi, unde se află trei campinguri ce evocă stilul de viață al beduinilor din Ras Al Khaimah, precum și luxosul Ritz Carlton Al Wadi. Iar ca o noutate absolută, brandul Sonara a inaugurat de curând un glamping fabulos, cu spectacole și cine rafinate, luate la apus sau la lumina lunii.

 

 

Dar deșertul este mare și ascunde nenumărate viețuitoare printre dunele sale roșiatice. Câteva dintre cele care ni s-au arătat și au fost cooperante se numără aceste antilope intrigate și cele două zburătoare colorate.

 

 

Cum noi am văzut majoritatea atracțiilor din Ras Al Khaimah, ne-am permis să stăm și să nu facem mare lucru în vacanța asta. Însă vă recomandăm să aruncați aici, pentru că aveți ce vedea și experiment în acest emirat axat pe resorturi All Inclusive la malul mării și aventuri în natură.

https://visitrasalkhaimah.com/discover/attractions/

 

După reptile la periferia emiratului Ajman

 

Când ne-am gândit ca măcar să trecem și emiratele mai puțin cunoscute, nu ne-am propus să expediem așa de rapid Ajman-ul, dar asta este, am trecut în goana mașinii direct către o zonă de la periferia sa în care fuseseră semnalate ceva reptile. Nu ne-a ajuta vremea destul de răcoroasă și nici noi nu am fost prea pricepuți în a găsi mare lucru aici. Măcar am trecut razant și prin cel mai mic emirat din EAU. Și cand zicem mic, apoi chiar e mic, un oraș care se prelungește din Sarjah. Principalele sale atracții sunt acestea https://traveltriangle.com/blog/places-to-visit-in-ajman/.

 

Ce am văzut în Umm Al Quwain

 

Mangrove, plaje printre magrove, un oraș cu multe zone tradiționale, dar cu o infrastrucrură bună, un restaurant care servește…porc și unul dintre cele mai bine păstrate forturi pe care le-am vizitat pe îndelete, nefiind nimeni altcineva acolo.

 

Am terminat turul nostru emiratez într-o furtună de nisip ce ne-a însoțit până la decolare. După atâtea luni de ne-zbor, cele 5 ore care ne despart de EAU mi se par acum scurte și insuficiente pentru a vedea filmele de pe lista mea.

Așa că, cine știe, poate curând mai bag un maraton pe ruta București – Dubai, să recuperez.

 

 

Comentarii

Citeste mai departe