IMG_5776

 

Se aude ca Ubud este locul in care vin femei la a doua tinerete in cautarea lui Felipe, interpretat de Javier Bardem, brazilianul de care s-a indragostit scriitoarea Elizabeth Gilbert, reprezentata de Julia Roberts in film.
Se spune ca Ubud este locul in care poti gasi intelepciunea in casa unui Ketut si linistea sufleteasca pedaland printre campurile de orez. Se pare ca este unul dintre locurile in care expatii neadaptati ai lumii gasesc confortul unui „acasa”.
Este unanim acceptat ca Ubud este centrul cultural al insulei Bali.

Hm? Oare asa o fi? Am lasat la finalul turului nostru balinez acest orasel, pentru ca…

IMG_5815

Intersectie in centrul orasului Ubud


Primul contact cu Ubud
 l-am avut on-line, cautand o harta pe care erau indicate si optiunile de cazare. Am crezut ca s-a defectat displayul laptopului, pentru ca apareau sute de buline rosii, apoi alte sute peste ele si apoi inca un strat de astfel de buburuze. Deja mitul despre liniste s-a destramat cu fiecare pixel de culoare. Daca sunt atat de multe optiuni de cazare, unele peste altele, unde mai incap faimoasele campuri de orez?

Dar sa nu ma incarc cu prejudecati! Sa ajungem noi acolo si sa vedem.

 

Aspecte culturale balineze

Drumul dinspre templele din centrul insulei catre Ubud a fost cel mai interesant. Am avut noroc cu un ghid balinez autentic, care ne-a raspuns la toate intrebarile si ne-a lamurit curiozitatile legate de cultura din Bali.
Indonezia fiind atat de mare si alcatuita din insule distincte, este greu de vorbit despre uniformizare, in ciuda eforturilor guvernului. Poate ca este mai bine asa!

 

– LUPTELE DE COCOSI
Intai am vrut sa stim despre luptele de cocosi, pentru ca in Java sunt clar amendate si ilegale.
In Bali insa, pe marginile drumurilor si in curtile oamenilor, sunt cosuri ca niste cupole, in interiorul carora este varat cate un cocos.
In culorile lui naturale sau vopsit strident, ca sa intimideze adversarul. Cocosii albi nu sunt vazuti cu ochi buni!

Iesise alb din ou, asa ca a fost vopsit

Iesise alb din ou, asa ca a fost vopsit

 

„Dar este ilegal, nu? Doar legea este la fel peste tot.”, intrebam noi sperand sa primim un raspuns clar.
Doar ca nu avem cum sa primim asa ceva, pentru ca elasticitatea balineza intra in scena.
„E ilegal, dar e legal la ceremonii! Adica la nunti, inmormantari, festivitati sacre si evenimente importante. De fapt lupta nu e ilegala, sa pariezi este ilegal. Insa fara pariuri nu are niciun farmec.”
Ne lasa pe noi sa ne tragem concluziile, pentru ca in Bali in fiecare zi pot exista „evenimente importante”, iar numarul mare de cosuri si cocosi intareste aceasta suspiciune.
Bun, e clar, se defineste si cadrul pentru povestile detaliate pe care le-am aflat de la oameni neconstransi de pozitia oficiala a ghidului nostru profesionist.

IMG_5591

Zambete printre terasele cu orez din Tegalalang

 

– ORGANIZAREA SOCIALA si NUMELE BALINEZILOR

Ghidul nostru este „primul nascut” al familiei si un fidel promotor al culturii balineze. In Bali este important in ce casta te-ai nascut, pentru ca este mai dificil (dar nu imposibil si se intampla din ce in ce mai des prin casatorie) sa „sari” dintr-una in alta.

 

Casta preotilor, a brahmanilor este cea mai privilegiata. Apoi urmeaza casta nobililor, regilor si a luptatorilor. Dupa care se remarca din ce in ce mai numeroasa casta negustorilor, dar cea mai mare parte din populatie face inca parte din casta taranilor, a lucratorilor.
Modul de adresare intre caste difera si el, folosindu-se un limbaj anume pentru discutiile dintre caste.

 

Iar cu numele e foarte simpatica treaba, pentru ca toti se numesc initial la fel,
de la 1 la 4: primul nascut, al doilea nascut etc.
La al cincilea se reia numaratoarea de la 1. Mai subtil si mai putin cunoscut este faptul ca si casta in care s-a nascut influenteaza modul in care se numeste copilul. Indiferent daca sunt baieti sau fete, se numesc “Wayan” “Gede” sau “Putu” daca sunt primii nascuti, “Made” sau “Kadek” pentru secunzi, “Nyoman” or “Komang” daca au venit ca al treilea copil in familie si “Ketut” daca sunt nascuti ca al patrulea copil.
In prezent, guvernul indonezian vrea sa incetineasca cresterea numarului polulatiei si recomanda maxim doi copii, asa ca incet-incet o sa creasca populatia de Wayan si Made si aproape sa o dispara Ketut-tii.

Wayan", "Made", "Nyoman" si "Ketut"

Wayan”, “Made”, “Nyoman” si “Ketut”

Cum se disting intre ei cand sunt intr-o colectivitate? Mai au un nume sau o porecla, ce se adauga la cel ce spune care le este locul in familie. De exemplu I Made Sugiartama.
La partenerii nostri locali ne-am lamurit ca, macar in scris, daca pun I in fata numelui inseamna ca sunt barbati/baieti, iar daca pun Ni sunt femei/fete.

„Si cum se marcheaza etapele importante din viata unei persoane aici, in Bali?”, vreau eu sa stiu, desi imi era greu sa ma uit la ghid, alunecand pe serpentinele vulcanului Agung, fara sa mi se faca usor rau.

„Ceremoniile si ritualurile sunt evenimente ce guverneaza principalele etape ale vietii fiecarui balinez”, face el o introducere profi.

Ele incep inca dinainte sa se nasca copilul (cand mama este insarcinata in luna a treia). Apoi, dupa nastere este ceremonia ingroparii placentei, a purificarii mamei si a ofrandelor aduse in cea de-a 42-a zi de la nastere.
Copilul nu are voie sa atinga pamantul pana la ceremonia de 105 zile. La implinirea unui an balinez (210 zile), copilul este binecuvantat spiritual in templul casei – toate casele hinduse din Bali au un templu si cel putin un altar.
Pe la 16-18 ani are loc ceremonia de pilire a dintilor.
Asta pe mine m-a marcat mai mult decat luptele de cocosi!
„Cum adica sa pilesti dintii?!”
Ca o fosta purtatoare de bracketi si cotizatoare regulata la stomatologi si ortodonti, e un subiect de interes si nu inteleg de ce sa-i pilesti daca nu este nevoie clinic.
Pe langa trecerea ritualica la maturitate, aici caninii proeminenti sunt cosiderati un simbol demonic, ca atare este nevoie de o corectare si o aliniere a nivelului dintilor.
Ma uit la cei ai ghidului. Sunt egali, perfect aliniati si pun pariu ca nu l-a costat cat pe mine!

Imagine oferita de Rama Candidasa

Imagine cu o nunta balineza oferita de Rama Candidasa Resort

 

Ii povestim despre nuntile romanesti, cu bune si cu mai putin bune si el ne povesteste de nuntile in Bali.
Contrar celor asteptate intr-o societate organizata pe caste, in general nuntile nu sunt aranjate, dar sunt guvernate de regulile sociale. In mod formal, familia baiatului se prezinta la familia fetei si o cere in casatorie. Nuntile sunt ceremonii costisitoare, cu multi invitati, cu blocari de strazi etc., de accea se practica deseori metoda alternativa – la fel de bine recunoscuta – a rapirii si aparitiei cuplului gata casatorit. Ieftin si incitant!

 

Chiar si la trecerea catre reincarnarea urmatoare – cel mai important eveniment dintre toate – exista optiuni. Daca banii nu sunt o problema, familiile isi cremeaza rudele in cardul unei ceremonii fastuoase la care participa multa lume.
Pentru cei din castele superioare (de exemplu pentru brahmani), chiar daca nu e nici pe departe ieftin, nu exista decat aceasta optiune de incinerare individuala, cu fason.
Pentru cei din castele inferioare, care nu dispun de banii necesari, alternativa este sa isi ingroape mortii pana cand comunitatea organizeaza o incinerare comuna. Cateodata dureaza ani.

Modul relaxat in care balinezii prefera sa isi traiasca viata a slefuit inclusiv religia si au modelat hinduismul intr-o forma care sa ii bucure. Adica ei cred ca demersurile religioase nu trebuie sa fie o corvoada, ci o bucurie.

 

 

Majoritatea balinezilor sunt foarte simpatici si deschisi.
Te saluta pe strada si, daca le-ai oferit un zambet, o sa ti-l intoarca amplificat. Sunt iremediabili pozitivi si increzatori in ei si in viitor. Un exemplu concludent si deosebit de simpatic este pancarta pe care o tinea un localnic in Ubud.
Zicea asa: “TAXI?” Iar daca raspunsul era negativ, venea mesajul doi de partea cealalat a cartonului :’HOW ABOUT TOMORROW?’
Cum sa nu te faca sa zambesti macar?

 

 

Cu atat de multe informatii de notat, drumul catre Ubud ni s-a parut scurt. Ne-am oprit o singura data, la Templul Liliecilor, unde avea loc o ceremonie in cadrul inedit al miilor de lilieci atarnati cu capul in jos in pestera care adapostea templul.

IMG_5464

Bat Temple

Trei zile in Ubud

Fara sa fiu o “fana”, ma asteptam sa gasesc ceva de genul turul „Eat, pray, love” strigat la fiecare colt de strada.
Dar nu, cel putin cat am umblat de capul nostru prin Ubud, n-am vazut nimic de genul asta, organizat. Am vazut in schimb multe femei care au ramas tinere la suflet in ciuda varstei din buletin, simtindu-se bine sau inca fiind in cautarea acelui bine.
Ca turist curios, poti sa te duci sa vezi celebrul local numit Nomad Cafe, locul in care se strangeau expatii in carte. E chiar in centru. Mi s-a parut un restaurant modern, plin de turisti, nu de expati, cu preturi mai mari ca in rest.

Nomad Cafe, in centru

Nomad Cafe, in centru

Poti sa tocmesti un taxi sa te duca la casa lui Ketut, ghidul spiritual al scriitoarei sau la casa in care a avut loc povestea de dragoste (inteleg insa ca drumul poate fi complicat de gasit).
Sau poti sa iei un tur cu bicicleta printre campurile de orez. Asta am si facut, fiind mai aproape de „profilul” nostru.

 

 

Pe bicicleta si pe jos

IMG_5623

Da, sa mergem pe plat, nu la deal!

Si iata-ne, dupa un scurt drum cu masina pana in locul din care incep tururile cu elefanti sau cele cu bicicleta!
Trebuie spus ca oamenii de aici s-au dovedit profi si punctuali, ne-au instruit de la 0 cum sa manevram vitezele si franele, ne-au dat casti si apa si deabia apoi am pornit la drum.

IMG_5663

Campuri de orez

 

Pedalam printre satele si campurile din jurul Ubud-ului.
Drumul nu este dificil, pentru ca la prima rascruce am avut de ales: stanga sau dreapta. Mai usor sau mai dificil? Mai usor, ca era deja 11 si soarele se cocotase bine pe cer.
Trecem prin sate, cu nesfarsitul cor de Helllooooo -uri ale copiilor. Cativa caini tolaniti in mijlocul drumului (o sa vedeti multi in Bali, mai multi ca la noi, dar mai pasnici) s-au ferit din calea bicicletelor, semn ca este o strada putin circulata.
Prima oprire a fost la o casa tipic balineza, unde am primit cateva explicatii despre structura ei si modul in care sunt alocate spatiile membrilor familiei. Am zabovit putin, dupa care ne-am continuat drumul.

 

Cel putin pe ruta aleasa de noi, am vazut campuri de orez de mici dimensiuni, situate la marginea comunitatilor. Oamenii de aici inca se spala la rau, absolut nuzi. Nu este vorba de exhibitionism, ci de perpetuarea unei credinte care spune ca, in momentul in care au apa pe corp, devin invizibili. Si fericiti, caci rasetele ajungeau pana la noi!

 

 

Monkey Forest

IMG_5497

“Prietenoasele” puricoase

 

Dupa doua ore, turul s-a incheiat in Padurea Maimutelor. Am facut o plimbare scurta, eram deja un pic sfarsiti si deabia asteptam pranzul.
“Vreti sa vedeti maimutele?”
“Sigur ca da! Sunt prietenoase?”
“Cele din interior, da!”, ne incurajeaza insotitorul.

IMG_5714

Troc

 

Se pare ca unele sunt mai prietenoase ca altele si ca `friendly` are conotatii diferite, in functie de cine intreaba.
Inainte de intrarea monumentala in `padure`, doamnele vanzatoare de la tarabe alergau inarmate cu un bat o ceata de maimute-furacioase de pungi cu snacks-uri.
Astea sunt cele `neprietenoase` .
Am facut cunostinta cu `prietenoasele` in interior, cand practic ni s-au urcat in cap. Nu din simpatie si amicitie, ci doar din interes. De fiecare data cand fac asta, ca sa coboare, primesc fructe de la ingrijitori si turisti.

IMG_5503

Balaceala in bazinul dedicat lor

 

Prost obicei!
In mai multe locuri, de exemplu la templul Ulu Watu cu precadere, dar si aici ocazional, maimutele te pot obliga la un barter nedorit: ochelarii, evantaiul, cerceii sau alte obiecte mici contra unui fruct.
Le place apa, se balacesc si se joaca toata ziua, caci ce altceva au de facut cand mancare vine fara efort?

 

Arta in Ubud

IMG_6024

Spectacol de dans numit kecak, la Ulu Watu, in Bukit

 

Pentru a experimenta partea culturala, aveam in program un spectacol de dans balinez. Locatia este una frumoasa, intr-o gradina chiar pe strada principala. Din nefericire, o confuzie in rezervarile biletelor ne-a facut sa sarim aceasta experienta si sa o inlocuim cu cea de la Ulu Watu, un templu amplasat pe o stanca in extremitatea sudica a insulei.
Pe moment ne-a parut rau, pentru ca, zic alti turisti, spectacolele din Ubud sunt cele mai mai bine puse la punct.
Ramane pe data viitoare!

 

Am avut insa placerea sa aflam mai multe despre latura artistica a regiunii. Pare ca toti oamenii talentati din Bali s-au reunit aici, pana la invazia turistilor din anii ’80. Nucleul a fost format prin implicarea unor artisti europeni, care au facut aici scoala, apoi balinezii au `predat` invataturile din generatie in generatie si asa a ajuns Ubud capitala culturala a insulei.

IMG_5741

Exemple de arta balineza din Ubud

 

Azi Ubud-ul apartine comerciantilor. Sunt mii de magazine cu tot felul de obiecte, tablouri, mobilier dintr-o varietate de materiale.
Preferatul nostru este bambusul. Aici este foarte ieftin si ce poti confectiona din el depaseste orice imaginatie. De asemenea, sunt mari maestrii in prelucrarea lemnului de mahon si la pictura.
Unele lucrari m-au impresionat prin maiestria executiei si clar am luat in calcul o aprovizionare de aici pentru orice amenajare viitoare am face.
Sigur ca sunt si multe piese `de umplutura`, trebuie sa alegi si placerea descoperirii este parte din procesul de achizitie!

 

Am intrebat un localnic unde sunt artistii, ca in oras nu au loc!
Ei bine, artistii s-au retras in satele din jur, sa poate crea in liniste. Chiar daca granita dintre Ubud si aceste sate se micsoreaza sub avantul imobiliar.
La fel cum presupun ca s-a intamplat cu nenumarete campuri de orez din zona.

IMG_5770

Terasele cu orez de la Tegalalang, langa Ubud

 

Relieful deluros este ideal pentru terasele inundabile. Pe masura ce turismul a luat amploare, multi localnici s-au orientat catre activitati conexe.
Pe langa campurile mici ce se vad de-a lungul drumului, printre gospodarii, in satul Tegalalang mai exista inca un ansamblu impresionat de terase cultivate cu orez. Este intretinut ca un obiectiv turistic, chiar daca are si un rol functional, existand posibilitatea sa te plimbi printre parcele sau sa servesti o cafea la terasele de pe deal, admirand panorama.
Verdele intens si palmierii de pe versanti creaza un cadru deosebit.

 

 ***

Cu ochii dupa pasari

Ceas nu mai avem de cateva luni bune si nici nu ne-am invrednicit sa schimbam bateria. Ne orientam dupa soare, cand telefonul este prea la fundul rucsacului ca sa scormonim dupa el. Fiind cazul si in acea zi, pe la doua si ceva am zis gata cu campurile de orez, mergem sa vedem pasarile Indoneziei.
Ne plac mult animalele si in Bali exista acest loc care se numeste Bali Bird Park, cam la jumatatea distantei dintre Ubud si Sanur. Cativa km si am ajuns!
Nu este o gradina zoologica clasica. Sunt si custi, din pacate, pentru multe zburatoare, insa pentru altele au fost create aceste habitate uriase in care senzatia de libertate este mult mai mare.
Ca vizitator, te plimbi prin ele ca prin jungla, nestingherit de grilajul dintre tine si pasare.

 

IMG_5624

Verde perfect

 

Fauna Indoneziei este nemaipomenita, atat de colorata si diversa incat nici nu stii cum sa o structurezi pentru o prezentare. Insulele fiind despartite de apa, fiecare dintre ele are alte tipuri de pasari, reptile si animale care au evoluat diferit. Totul se schimba de la stramtoarea Lombok catre est, voi reveni asupra acestui aspect.
Cert este ca parcul a fost gandit pentru a ilustra cat mai bine specificul fiecarei insule, din Sumatra pana in Papua.
Dupa doua ore cu ochii pe sus, am ajuns in zona `reptiloaselor`, cu nelipsitele iguane prietenoase libere, crocodili nemiscati si serpi de tot felul.
Partea aceasta nu este asa de mare ca zona dedicata pasarilor, asa ca, dupa cele doua ore de vanat inaripatele cu aparatul foto, am dovedit rapid perimetrul reptilelor.

Display de dinti nepiliti

Display de dinti nepiliti

Cu mii de folografii din acest tur de sortat, ne-am retras cateva zile in Sanur, o statiune linistita, ocolita de balamucul din Kuta, pentru a pune ordine in lucruri si a planui urmatorul itinerariu prin insulele Indoneziei.

 

 

— Colegii mei de la TUI TravelCenter au pregatit pachete speciale pentru a ajunge in Bali. Le puteti consulta aici: https://www.tui-travelcenter.ro/ro/subcateg-69-produs-2-subtip-2–Indonezia

 

Informatii si sfaturi utile:

  • tururile cu bicicleta incep de la 200.000 IDR/pers. In cel organizat pentru noi de Destination Services (partenerii TUI), regula este urmatoarea: clientul stabileste ritmul, insotitorul de grup spunand mereu ca cel mai important este sa se simta bine omul; vin ei cu apa si cu propuneri de traseu. In plus, daca alegeti turul de la Destination Services, vedeti si elefantii si puteti opta la intoarcere pentru o plimbare cu ei.
  • Ubud e plin de magazine cu tot felul de produse care va vor face cu ochiul, deci pregatiti o sectiune din buget special pentru shopping.
  • preturile la mancare in Ubud sunt un pic mai mari decat in Kuta-Legian. E adevarat ca ne gasisem noi un loc retras, care era semnificativ mai ieftin decat cele de la strada mare (se numeste Vilarisi) si de asta am simtit mica diferenta. De exemplu, in Ubud, noi am platit in medie, pentru o masa, doua persoane, aprox. 250.000 IDR
  • vizitarea teraselor cu campuri de orez de la Tagalalang este un chin cu masina, dar alta optiune nu stiu sa fie. Straduta ingusta si afluxul mare de vanzatori, pravalii si turisti fac experienta nu tocmai relaxanta. E de preferat zona muntoasa din centru si nordul insulei pentru o experienta autentica a terasele de orez, chiar daca nu sunt asa de spectaculoase, dar sunt autentice si, in plus, nu este nimeni.
  • intrarea la Templul cu Lilieci  (Bat Temple) este 10.000 IDR/pers.
  • Bali Bird Park este o experienta grozava, iar daca aveti si copii, o sa ii incantati cu acest loc. Pe langa faptul ca pot vedea si cunoaste specii endemice, la fiecare ora se tine un show interactiv cu pasari. Intrarea costa ca in Europa insa, 342.000 IDR/pers. (aprox. 28 usd), dar merita.

 

Comentarii

comments

Citeste mai departe