Dobrogea minimalistă – itinerariu de weekend

img_9913

 

Ni s-a făcut dor.

Deşi s-au scurs doar două săptămâni de la ultima călătorie în Dobrogea, week-end-ul trecut ne-a găsit din nou pe drum.

Cum am închis “oficial” sezonul estival cu o ultima vizită la Vadu, de data asta nu am mai ajuns la mare, ci ne-am oprit în preajma marilor lacuri: Sinoe, Goloviţa şi Razim. Fără obiective clar definite, neurmărind niciun scop, nici măcar o pasăre, ne-am permis să fim surprinşi şi răsfăţaţi de această partea a Dobrogei. Citeste mai mult →

Sfârşitul verii în Dobrogea

img_9296

 

Prin geamul coborât al maşinii pătrund deopotrivă căldura potolită a lui Septembrie, gâzele îndrăzneţe ale Deltei şi foşnitul aspru al vegetaţie uscate.
Stăm la pândă în linişte deplină, lângă o gură de apă dulce, nebăgată în seamă în toţi anii în care am trecut pe lângă ea, în drum spre Vadu. Citeste mai mult →

Un tonic de vară în Munţii Făgăraş

20160822_104221

 

Tură pe crestele Făgăraşului

 

Îmi aduc aminte şi acum când am văzut prima dată vârfurile Viştea şi Moldoveanu dinspre Portiţa Viştei. Am rămas cu gura căscată, deşi nu eram un novice în ale drumeţiilor. Un om să urce pe acolo, atât de abrupt şi atât de sus, părea o sfidare la adresa logicii şi a gravitaţiei.

 

L-am urcat însă, am coborât să zic povestea, şi de-atunci mi-am promis că voi reveni în Făgăraş. În anul următor am încercat din nou doar pentru a dezerta la jumătatea traseului din cauza epuizării. A fost prima din cele 2 dăţi când am zis la munte că nu mai pot.

 

De atunci au trecut mai bine de 6 ani, dar promisiunea a rămas plutind în aer. Poate s-ar fi disipat, dar Dan a fost cel care a plusat – vom face întreaga creastă – şi a ţinut-o în viaţă an de an. Şi anul ăsta, în primăvară, i-am promis că de data asta chiar o facem. L-am cooptat şi pe Ştefan şi după ce am schimbat de câteva ori versiunea de traseu şi data plecării, vinerea trecută ne-am pus în sfârşit pe drum. Citeste mai mult →

Terasa cu licurici de la Hanul Vatra (Vâlcea)

IMG_5939-mic

 

Weekend-ul trecut am vazut pentru prima data licurici.
Roiau silentios in jurul meu, in crangul de pe malul raului. Au aparut practic de nicaieri imediat ce s-a lasat intunericul. Intai cate unul, apoi cate doi, si apoi din ce in ce mai multi. Inconjurat de sclipirile lor, preocuparile mele initiale – hai repede spre casa ca nu stiu cum sari gardul la lumina telefonului mobil! – s-au risipit instant lasand loc unei senzatii de bine fara motiv si scop. Cam cum simteam in copilarie la inceputul vacantei de vara cocotat in visinul de la tara. Citeste mai mult →

Un week-end in tinutul celor 3 scaune, la Castel Daniel

IMG_2471-2

 

Atunci cand a plecat sa duca tributul spre Inalta Poarta, contele Mihaly Daniel stia ca nu va fi o treaba simpla.
In ultimii 40 de ani, Gabor Bethlen, urmat de Gyorgy Rakoczi, reusisera sa-si cumpere recunoasterea sultanului ca principi ai Transilvaniei si sa o castige pe calea armelor pe cea a Ungariei. In principat situatia politica era stabila, dar se putea deteriora rapid. Pana la urma de-asta il trimisesera pe el.

 

Stia ca asteptarile si dispozitia Sultanului erau schimbatoare, iar celelalte familii cu pretentii la tron aveau grija sa ramana asa. Nici acum, dupa ani buni, nu era clar daca birul este de 10.000 sau 15.000 de galbeni si asta era mereu un subiect delicat. Si, ca si cum nu era de ajuns, Principele Rakoczi voia sa deschida un nou capitol de negociere: dorinta de a-si intemeia propria dinastie.

In mod clar avea sa fie o misiune diplomatica grea, dar n-avea de gand sa se dea la o parte.

Era in joc prestigiul lui si al intregii sale familii.

 

Citeste mai mult →

In mijlocul Deltei – Mila 23 si Letea

IMG_2536

Primul lucru pe care l-am remarcat a fost vremea.
La cativa zeci de kilometri de malul marii din Sfantu Gheorghe primavara se simte altfel: cu mai putin vant si aproape 10 grade in plus. Dar nici campiile intinse pe care te poti plimba cu orele in Sfantu nu sunt de gasit.

 

Satul Mila 23 se poate parcurge la pas in maxim o ora, si asta daca tii neaparat sa treci pe toate stradutele lui, de la cele pavate cu dale, din centru, pana la ulitele maloase din margini. Pentru orice altceva ai nevoie de o barca.

 

Citeste mai mult →

Primavara in Delta Dunarii – Sfantu Gheorghe

IMG_9410-Edit

 

Era o zi de vara placuta, cu 29 de grade si soare in Murighiol atunci cand m-am urcat pe barca. M-am asezat comod, cu aparatul foto la indemana, pentru o ora de drum lin si placut asa cum il cunoasteam din verile trecute. 10 minute mai tarziu dardaiam de frig, desi desfacusem tot bagajul pe podeaua barcii si ma blindasem cu geaca, ochelari si manusi.

 

In timp ce barca salta de pe un val pe altul si vantul isi facea loc prin cele mai mici deschizaturi din hainele stranse pe mine m-am intrebat pentru prima data, ce caut eu in Delta in perioada asta?
Intrebarea am auzit-o inainte sa plec, punctata retoric cu argumente din seria “e prea frig sa faci plaja”, “vezi ca bate vantul rau”, “totul e inundat” si “nu e nimeni”. Daca ultimele doua mie mi-au servit ca motivatie, de fapt toate duceau catre concluzia finala a interlocutorilor: “n-ai ce sa faci in Delta la sfarsit de aprilie”.

 

Doar doua persoane nu au fost de acord: Dragos Anastasiu, care a decis ca de anul asta resort-ul Green Village din Sfantu Gheorghe sa se deschida la inceput de aprilie, si fotograful Sorin Onisor care ne astepta in Mila 23 pentru un tur foto cum n-am mai vazut.
Am mers pe mana lor si ce-a iesit va invit sa descoperiti mai jos.

Citeste mai mult →

AbonareVrei să primești pe email articole despre destinațiile în care ajungem?